cp_CONDAMNAREA COMUNISMULUI. PRABUSIREA IQ-ULUI

De 20 de ani apar tot felul de condamnari ale comunismului, dar si de reabilitari ale acestui sistem. si mi se pare ca niciuna nu merge la esente.

Cei care condamna comunismul o fac pe niste baze morale cu iz juridic. Dar, īn absenta unor procese de tip Nurnberg, chiar desfasurate īn absenta vinovatilor, aceste condamnari au un aer caragialesc, mai ales atunci cīnd justi?iarii sīnt chiar fiii unora care au descalecat aici de pe tancurile sovietice. La fel cum si grotescul proces al Ceausestilor a fost tot opera unor asemenea descalecatori sovietizanti si a unor fii de īntemeietori cominternisti.

Cei care apara comunismul invoca faptul ca īn numai o jumatate de secol Romānia a cunoscut o foarte rapida tehnologizare si civilizare, evolutie care a dus la scaderea decalajelor fata de un Occident care avusese nevoie de cīteva sute de ani pentru o evolutie similara.

Pusa astfel problema, dreptatea pare sa fie de partea sustinatorilor comunistilor. Īn afara de cīteva tari Central-Europene, carora probabil ca socialismul le-a frīnat oarecum dezvoltarea, toate celelalte au avut o traiectorie comparabila cu a Rusiei, pe care Stalin a gasit-o īn stadiul plugului de lemn si a lasat-o īn stadiul de mare putere nucleara. Pentru o asemenea dezvoltare, sacrificiile umane par justificate.

Sa cercetam īnsa mai īn profunzime cu ce pret s-a realizat aceasta sporire accelerata a zestrei extragenetice (tehnologie, civilizatie, cultura, educatie etc etc) a populatiilor care au trecut prin comunism. Sa luam exemplul cel mai apropiat, cel al comunismului romānesc, pentru a urmari cum sporirea zestrei extragenetice a romānilor s-a facut prin sacrificarea masiva a zestrei lor genetice.

Initial, au fost decimate elitele. Comunistii nu s-au limitat la elitele urbane, ci le-au vizat si pe cele de la sate, lucru care a atīrnat greu īntr-o tara cu o populatie covīrsitor rurala. Dincolo de aceia care si-au pierdut viata īn pu?carii si īn lagarele de munca fortata, celor mai multi dintre membrii elitei le-a fost limitata drastic reproducerea printr-o serie de mijloace care au dus la scaderea abrupta a nivelului lor de trai si a gradului de securitate a vietii lor.

Īn paralel, de accesul largit la putere si resurse au beneficiat, īn special, oameni cu mai putin caracter si cu un IQ mai scazut. Īn conditiile īn care regimul comunist era unul de teroare si crima, de la sate si din paturile de jos de la orase au fost recrutati īn posturi de decizie oportunistii, nu inteligentii. Fara frīna unei educatii corespunzatoare pozitiei lor sociale, rata de reproducere a membrilor acestor noi elite urbane si rurale a crescut.

Apoi, politica demografica a regimului Ceausescu, atīt de hulita pentru aspectele legate de libertatea individului, a dus, īn primul rīnd, la īnmultirea celor cu un IQ scazut, īntrucīt cei inteligenti au gasit solutii pentru a-si limita fertilitatea, lucru care se īntīmpla īn toate societatile aflate pe o anumita treapta de dezvoltare. Īn toata lumea civilizata s-a constatat reproducerea cu o rata mai mare a celor cu un IQ mai mic, dar politica lui Ceausescu a amplificat acest fenomen īn Romānia.

O alta sursa de scadere de IQ a fost si “exportul” de germani si de evrei. Ceausescu a desfiintat practic aceste comunitati din Romānia, īn conditiile īn care Romānia are azi un IQ mediu de 89, Germania are 100, iar evreii din Europa au 110-115.

Īn ultimii 20 de ani, comunistii ramasi la putere sub diferite camuflaje si aliatii lor conjuncturali au dus aceeasi politica de descurajare si de marginalizare a celor cu un IQ mare si a acelora cu caracter, favorizīndu-i sa ajunga īn elita pe oportunisti si ajutīndu-i sa se īnmulteasca pe cei cu un IQ modest. Īn aceste conditii, multi dintre oamenii cu caracter si cu un IQ mare au ales sa emigreze. Prabusirea de IQ din ultimii ani nu se poate explica fara aceasta contributie a emigratiei. Cu siguranta, IQ-ul mediu al celor plecati e mai mare decīt al celor ramasi, lucru care atīrna foarte greu, tinīnd cont de faptul ca numarul celor care au emigrat e de circa 4 milioane.

Revenind la problema initiala, aceea daca regimul comunist a fost benefic sau malefic pentru Romānia, si punīnd īn balanta cīstigurile privitoare la zestrea extragenetica cu pierderile din zestrea genetica, mi se pare ca regimul comunist, inclusiv prelungirea lui din ultimii 20 de ani, a fost unul nefast pentru Romānia. Slujirea interesului national ar trebui sa fie judecata, īn primul rīnd, evaluīnd capacitatea de a prezerva cel mai de pret bun al unei natiuni, capitalul ei de inteligenta. Pentru ca de acest capital depinde tot viitorul acelei natiuni.

Chiar daca accelerarea dezvoltarii din comunism pare sa presupuna obligatoriu o jertfa a zestrei genetice, faptul ca lucrurile nu stau asa o dovedeste evolutia Chinei. Acolo zestrea extragenetica a cunoscut o dezvoltare exploziva, dar si zestrea genetica a fost conservata, chiar mai bine decīt oriunde īn lume. Dar China a dus, īnca din 1950, o politica demografica diametral opusa celei din Romānia. Asa cum am mai scris, limitīnd drastic si uniform fertilitatea, China a limitat preponderent īnmultirea celor cu un IQ mai mic, īntrucīt cei cu un IQ mare si-ar fi limitat oricum reproducerea, fenomen observat pretutindeni īn lume. Politica demografica a Chinei a facut ca aceasta tara sa aiba azi cel mai mare IQ din lume, 105, si, datorita acestei politici, China va conduce mīine lumea.

Tot datorita politicii, īn special a celei duse de comunisti, Romānia a ajuns sa aiba ultimul IQ din Europa. De aceea, condamnarea comunismului ar trebui sa se faca mai ales din aceasta perspectiva, a deteriorarii zestrei genetice a romānilor.

Nu trebuie sa punem īnsa chiar totul īn cīrca comunistilor. Pierderile de IQ din aceasta zona au si alte explicatii. Aici natura a fost generoasa cu resursele, teritoriul Romāniei a putut sa fie locuit chiar si īn perioada de maximum a ultimei epoci glaciare. Iar o natura generoasa nu genereaza o presiune de selectie care sa favorizeze un IQ foarte ridicat. De asemenea, aici neoliticul s-a instalat relativ repede, ceea ce a grabit initierea fenomenului de scadere a inteligentei, asa cum am aratat deja īn alte texte.